Sarmale de post

Sarmalele noastre cele de toate sarbatorile si de toate ocaziile, fericite si nefericite, par a fi cea mai “identificabila” piesa a bucatariei noastre. Atat noi, cat si strainii ce-au fost vreodata in Romania, le punem, fara tagada, in capul listei de bucate traditionale romanesti -si totusi pe cat de dragi ne sunt si pe cat de “personale” ne par, pe atat de raspandite sunt rudele lor in toata regiunea “de la noi la sud-est”, pana in Orientul Mijlociu, in mai toate bucatariile prin care au trecut vreodata otomanii. Dar sa stam fara grija, am dat si noi mai departe “virusul” sarmalelor, ce-au ajuns datorita noua pana in Suedia odata cu intoarcerea din exilul de la Varnita (Moldova) a lui Karl XII -ce-i drept, sarmalele suedeze sunt, cel mult, o schita a sarmalelor noastre.

Constantele noastre, ce indeparteaza categoric sarmaua “carpatica” de rudele sale verzi, turtite si pline de nuci (nuci in sarmale?? niciodata!!) din Orient, sunt varza murata, carnea grasa, si ardeiul iute de langa. In rest, “cate bordeie, atatea obiceie” si in sarmalele noastre. Si desigur, variatiunile de post ale bunatatii, ca nu se poate sa treaca din an in Paste intre doua infruptari.

Am incercat varianta munteneasca de sarmale de post, desi dupa cana de vin pe care “o cer” in compozitie nu prea par de post si rugaciune.

  • 1 varza murata mare, 5-6 cepe mijlocii, 1,5 pahare de orez, 1 kg ciuperci proaspete, 2 morcovi, 1-2 ardei grasi, 2-3 pahare de vin,  jumatate de pahar de ulei, 1 pahar de bulion de rosii, 1 pahar de suc de rosii, 1-2 linguri de faina, marar si patrunjel

Se aleg si se pregatesc foile de varza murata pentru sarmalute, iar restul verzei se toaca marunt pentru pus pe fundul cratitei. Ciupercile se toata marunt si se pun la calit in putin ulei, pana isi lasa apa. Se toaca ceapa si ardeiul gras, se rade morcovul si se pun toate la calit in ulei. Orezul se spala in cateva ape si se lasa sa se scurga. Se toata mararul si patrunjelul. Cand s-a inmuiat ceapa, se pune si orezul la calit in tigaie, si se adauga si ciupercile, amestecand mereu. Se amesteca si verdeata, se adauga 2 linguri de bulion, se pune vin (cat sa nu se faca prea apoase) si se potriveste de sare si piper, cimbru si faina.

DSC_8189

Se unge o cratita cu ulei, se pune un strat de varza murata tocata marunt, se pune ici-colo niste bulion, cimbru si piper. Se umplu sarmalele si se aseaza ordonat pe patul de varza tocata, adaugand din cand in cand mirodenii. La final se acopera cu inca un strat de varza tocata. Peste se toarna apa, suc de rosii si vinul ramas incat sa acopere sarmalele, si se pune cratita la foc la foc mic, sa fiarba incetisor pentru cam 1 ora si jumatate. (Din experineta, se acopera cu o farfurile cu fundul in sus sa nu dea pe afara cand se umfla sarmalele). Se incinge cuptoul si se mai pun inca o ora la foc mic sa se rumeneasca frumos.

DSC_8195

Si nu am putut rezista sa nu le asez asa “rustic” intr-un blid de Horezu, asa ca in pozele din meniurile restaurantelor mioritice 🙂 Si apoi bucuria gustului de sarmale de acasa (mai degraba de la vreo pomenire din post decat de la vreo sarbatoare, dar bune bune).

DSC_8204

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *